Câteva învățăminte demne de urmat ale unor personaje feminine

Fiindcă tocmai a fost Ziua Femeii săptămâna trecută, m-am gândit ca dintre toate cărțile citite, să fac un top 5 al personajelor feminine care m-au impresionat prin caracterul și evoluția lor în firul narativ. Totodată, voi adăuga citate reprezentative, la care merită să medităm puțin.

  • Tanti Roz – Personajul optimist din cartea lui Eric-Emmanuel Schmitt chiar poate fi asociat cu această culoare veselă, rozul. Aflată lângă un copil care suferă de cancer (sfâșietor, nu?), caracterul său este impregnat de un optimism care nu se pierde nicio clipă de-a lungul poveștii, folosindu-și înțelepciunea pentru a-l impulsiona pe Oscar să vadă boala ca pe un fapt ce face parte din viață și să privească moartea într-o lumină nouă, ca pe o prelungire a vieții, să găsească o soluție în orice problemă, să nu-și piardă curajul niciodată, să își păstreze credința în Dumnezeu pe care Oscar îl va vedea ca pe un prieten, singurul care are voie să îl trezească din somnul său.

         „Privește lumea în fiecare zi ca și cum ai vedea-o pentru întâia oară.

Eric-Emmanuel Schmitt, Oscar și Tanti Roz

  • Kitty – Deși arogantă, neavând nicio reținere în a-și trăda soțul, pe Charlie Townsend, Kitty va cunoaște o viață cu mult diferită de cea trăită înainte de a pleca cu bacteriologul Charlie în China lovită de holeră, unde Kitty va fi infirmieră și unde va avea un prim contact cu suferința adevărată, cu moartea. Toate imaginile dezolante vor face din Kitty femeia empatică, gata să se sacrifice pentru ceilalți și gata să vadă adevărata valoare a soțului ei pe care va învăța să-l iubească.

       „Este un mare noroc să-ți consacri această inimă dragostei față de aproapele tău…

W. Somerset Maugham, Vălul pictat

  • Griet – Povestea servitoarei imaginată de Tracy Chevalier și inspirată din tabloul lui Vermeer, Fata cu cercel de perlă este una emoționantă și tulburătoare. Griet este o femeie care își știe locul, este retrasă, însă inima ei se apropie de pictorul Vermeer căruia îi este servitoare. Ajutându-l să pregătească și învățând să amestece culorile, descoperim nu numai sensibilitatea sa, dar și simțul artistic. Confruntându-se cu atitudinea ostilă din casa Vermeer atât din partea soției pictorului cât și a copiilor săi, Griet poartă în ea o dragoste ce nu se poate manifesta în plan real, suferința ei fiind una ascunsă și discretă.

     „El vedea lucrurile într-un fel aparte, cum nu le vedeau alții, încât orașul în care trăiam de când mă născusem părea o altă localitate, iar o femeie devenea frumoasă prin lumina de pe fața ei.

Tracy Chevalier, Fata cu cercel de perlă

  • Miranda – Personajul feminin din Colecționarul, opera lui John Fowles, mă inspiră pentru că poartă în suflet o grămadă de vise, tinde spre libertate, este înclinată spre frumos, spre artă, iar viața, pentru ea, este un dar de care trebuie să ne bucurăm mereu, lucru despre care își dă seama, însă, atunci când este captiva celui pe care îl numește sugestiv Canibal, un colecționar obsedat de fluturi. Pentru el, Miranda nu este decât un alt fluture al colecției sale.

Trebuie să faci întotdeauna ceva. Când crezi cu adevărat în ceva, trebuie să acționezi. A te mulțumi să vorbești despre acțiune este ca și cum te-ai lăuda dinainte cu tablourile pe care ai de gând să le pictezi. E de cel mai îngrozitor prost gust.

John Fowles, Colecționarul

  • Iris – Directoare de școală, soția unui bărbat alături de care trăiește în monotonie și     mamă a doi copii, personajul feminin construit de scriitoarea israeliană Zeruya Shalev, inspiră prin feminitatea ei, prin caracterul puternic, prin dorința de a rezolva problemele din viața ei, de a vedea cum lucrurile se află în armonie și totodată, impresionează prin umanitatea și slăbiciunile ei: lasă la suprafață o durere pe care a încercat să o ascundă ani de-a rândul: despărțirea de Ethan, bărbatul pe care l-a iubit în adolescență și pe care îl iubește în prezent, sentiment de care devine conștientă odată cu durerile fizice care nu-i dau  pace după accidentul suferit în urma unui act de terorism din trecut.

Dacă cel puțin am ști să iubim în măsura în care știm să fim supărați, să facem bine în măsura în care știm să ne certăm, să mângâiem și să ne mângâiem în măsura în care știm să chinuim și să ne chinuim. S-ar zice că pe măsură ce trec anii capacitatea de a da plăcere degenerează. Oare asta depinde de vârsta noastră sau de vechimea relației? Și poate că, la urma urmei, e vorba de înzestrările relației, de calitatea și de capacitățile ei (…).

Zeruya Shalev, Durere

 

 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s